stare de drag

pentru că uneori e atât de linişte când te strâng în braţe şi te agăţi cu de mine cu toată forţa ta, şi mă respiri, şi mă iubeşti;
pentru că nu am să îţi uit nicioadată disperarea mută din ochi când ţi-am zis de accidentul - ultim - al Mădălinei şi nici felul în care ai înghiţit în sec când m-ai găsit în pragul uşii, cu piciorul în ghips; m-ai ajutat să intru în casă şi mi-ai adus carjele.. şi ai tacut. pentru că ştiu că ai plâns în noaptea aia mai mult decât mine şi pentru că ţi-ai adunat spaimele în doar câteva vorbe: "Alex.. te rog să ai grijă".
Şi pentru că te văd în oglinzi, cum mă petreci cu privirea şi pentru că numai Cerul îţi ştie spaimele, fiindca mie nu îmi vorbeşti nicicând de ele. Ai înţeles că nu voi renunţa niciodată şi "nu vrei să mă superi".
Pentru toate momentele în care mă sufoc în furiile mele, uitând că jumătate de viaţă mi-ai dat-o mie.. şi rar îţi întorc ceva, puţin din tot.. din tot.

Pentru toate câte le înţelegi fără să le spun, fiindcă nu am vorbe pentru ele, căci m-am maturizat sălbatică şi imposibilă.
Pentru că îţi citesc tăcerile plânse, din ochi, când mă vezi cu cele mici în braţe. şi imi ştii tremurul mânii atunci când le mângâi dar ştii şi că "nu"-ul meu este pentru toată viaţa.

pentru că mi-e dor să fiu copil şi să mă alinţi, mamă dragă.. şi mai ales pentru cuvintele pe care n-am să stiu să le spun niciodată..

la mulţi ani, mama mea!

deci azi!

.. semaforul de la statuia Aviatorilor.

Eu ma proptesc strategic si echilibrat fix pe marcajul dintre banda a doua si banda a treia. Venisem mai tarziu si locurile din fata erau ocupate. Dupa semafor, la dreapta, masina de politie si un baiat cu chipiu, caruia ii sclipesc ochii cand ma vede.

Si uite cum incepe un joc de mima.
El: face semn gen "cuţu-cuţu, treci aici"
eu: rotunjesc ochii a maxima mirare, constienta ca era un rosu cat steagul Chinei.
El: arata cu degetul (urat obicei), spre mine si apoi traseaza ceva sinusoida, pana la el.
eu: ma lupt cu evidenta, si arat, la fel de nedumerit, spre mine "eu??"
El: fericit ca am inteles mesajul: îhî!

draci copţi!

bag a-ntâia si ma strecor la vargul ghetelor lu' subagentu'

Băjetu', cu minimum cinci ani mai tanar decat mine, imi cere actele, vreme in care imi studiaza buburuza cu priviri hămesite.
Io, fata cinstită, care mă ştiu intrând prin graţie dinvină in tot soiul de belele.. intreb cu voce mieroasă "e vreo problema?"
"Nu...uu.. uuu... un mic control de rutină"
Rutina pe ma-ta, zic in gandul meu. Tu ai vrut sa vezi de-aproape cuplul "Buburuza şi Atât", da' n-ai .. chipiu să recunoşti.

Şi uite aşa a intarziat Atâta şi astăzi la munca.

stare de muzica si luna

http://www.youtube.com/watch?v=JD2UHGF0jIY&feature=related

îmi place luna din noaptea asta.
am descoperit-o întâmplător, dupa plimbare, dupa căutat benzinarie. dupa berea fără alcool din aceeaşi carciumă - un oraş de vise şi cărămidă.

îmi stinsesem ţigara şi o luasem din loc cu gândul la furtuna lăsată să răvăşească oraşul, cu jumătate de oră în urmă.
m-am aşezat la drum şi am găsit-o. rotundă. luminoasă. senină. întreagă.
doar ea şi cerul. atât.

înaintea mea, asfaltul ud o oglindeşte. e o lumină în afară şi o lumină în lăuntru.
cu sclipiri ca de idei vesele.
vântul rece îmi trimite fiori pe şira spinarii; îşi plimbă degetele pe mijlocul meu, descoperit de blugii cu talia mai joasă decat prevede legea.
geaca sport, de piele, mă ţine strâs într-un tango.
mi-am schimbat poziţia în şa şi de atunci joc jocuri noi.
e semaforul roşu, iar eu ma opresc din vreme. îmi ţin echilibrul doar cu un picior. stângul e pregatit să schimbe din neutru.. îmi mângai cu mainile rezervorul..
îi simt unghiurile în palme şi mintea mi se umple de păcate.
lângă mine maşini.. uneori aud câte o voce. un motor turat. am învăţat să le ignor. am auzit atâtea încercari penibile de agăţat şi invitaţii la liniuţe încât ştiu că nimic bun nu poate veni dintr-o maşină.

deasupra mea luna.
nu conteaza decât asfaltul. si semaforul asta care uite.. uite.. se înverzeşte de dragul meu.
si îi dau a-ntâia. şi plec, fără să privesc în urmă. îmi sprijin bazinul de rezervor şi braţele îmi sunt brusc mai libere.
liniile de tramvai ude imi sclipesc a rautate. le simt cum îmi pândesc greşeala. pregătite să mă alunece.
mă ridic în scări iar genunchii închid rezervorul într-un cleşte de patimi şi pofte.

e lună plină.
eu alerg singură pe străzi şi aşa cum sunt, agresivă şi mişcătoare, cu cizmele mele şi mănuşile transpirate, cu casca şi geaca ascunzându-mi detaliile,
mă simt mai femeie ca oricând.

stare

imi place ploaia de la miezul noptii.
ploaia care asteapta sa-mi termin aiurarile pe strazi, ca sa ma agate in drumul spre casa. o iubita desfranata, de o ciudata fidelitate.
imi place ploaia de la miezul noptii. ploaia pe care o aud cazand pe casca, care mi se aseaza in pietre colorate pe viziera.. nu mai vad nimic si de cele mai multe ori nici nu prea imi pasa.
intuiesc drumul si oricum sunt cu gandul altundeva..
si cu toate astea imi sare in ochi dobitocul care imi intoarce in fata. din doua manevre, sa sa fie sigur ca ma pot infige in el.
cumva n-o fac. injur in 9000 de ture pe minut. si cuvintele tac.

imi place ploaia asta de la miezul noptii. cand intre masini, la semafor, imi aluneca privirea de pe bord, pe rezervor si imi dau seama, inteleg, ca nu pot altfel. eu nu stiu, nu pot si nu vreau sa pot altfel. e tot ce sunt si ce am.
tot ceea ce ramane cu mine.

imi place ploaia asta, desfranata amanta.

stare de muzica

http://www.youtube.com/watch?v=OYJ10h_Jy-I

The reason you came here, my love, is our sufferance


îmi place să conduc noaptea, prin ceaţă.
îmi place pânza apoasă care difuzează luminile şi stările; care mi se insinuează, umeda şi rece, în ţesătura pantalonilor.
după miezul nopţii, felinarele veghează nişte strazi goale.

I've paid the price, and so have you

simt că dacă aş opri motorul aş auzi ecoul unor paşi vechi.
îndepărtaţi. îndepărtându-se.
ca o amintire care se stinge încet-încet, dar care nu se desprinde niciodată cu adevărat.
niciodată de tot.

I can't escape, neither forget
we can't forget, you can't forget, I can't forget,
the past.

Alunec continuu. Imi plac străzile ude.
Îmi place pâcla asta pe care o simt închizându-se în urma mea.
O cortină. O tăcere.

I don't have an answer, for now
I feel I'm alive

Doar pisica de sub mine se aude. Toarce. Plânge. Iubeşte.
Cinci mii de spasme pe minut.
Îi ţin rezervorul între coapse şi simt cum mi-au îngheţat amintirile.


Embrace me with passion
Come on, let's dance for a while