punct de drum

isi pune starile intr-o cutie, pe marginea drumului, ca pe niste pui de pisica pe care ii e mila sa ii inece, dar pe care totusi nu-i poate creste.
si ii lasa acolo.. le lasa acolo.

poate vor folosi cuiva. poate un suflet gol se va bucura de niste zambete, de cateva ganduri calde, de forma unui umar, perfect desenata in palma. sunt proaspat spalate si impachetate frumos. ca la magazin.

ramane asezata o vreme. isi plimba degetele peste marginile proaspat calcate ca si cum ar vrea sa pastreze in memoria afectiva fiecare fior, fiecare secunda care a construit vreun un gand.

in lumina calda a toamnei, in fuioarele de praf, in frunzele uscate pe care i le aduce vantul la picioare.. in toate gaseste laolalta impulsul unui nou inceput si certitudinea singuratatii.

cuprinde in podurle palmelor colţurile cutiei, ca o imbarbatare. ca si cum ar vrea sa adune acolo, in fix cele doua puncte care i s-au infipt in carne, tot dorul dar si toata linistea. ca si cum ar vrea sa le spuna "va fi bine". si crede sincer ca va fi bine. si stie ca va fi bine. doar putin pustiu.. dar bine.

singura, o adiere de vant mai rece reuseste sa o dezmeticeasca. se face tarziu si rostul lucrurilor s-a pierdut undeva intre toate vorbele, ganduri nespuse si gesturi gresite. inchide cutia la loc si verifica legatura sforilor, cu gesturi sigure.e tarziu acum sa se razgandeasca. ar fi o decizie prea emotionala. este totusi o hotarare luata cu mult timp in urma. si oricum.. daca ar face altfel, s-ar intoarce de unde a plecat. si e prea tarziu acum. prea tarziu.

trage manusile. inchide viziera. priveste pentru ultima oara cutia. ca un adio fluturat de o batista. pune contactul. motorul incepe sa urle si simte ca nu mai are rabdare. elibereaza cu bruschete ambreiajul, in acelasi timp in care roteste acceleratia.

priveste fix in lungul drumului, dincolo de orizont.

o urmeaza o dara de praf pe care vantul o va imprastia in curand. si se va pierde urma.

vand suflet

e uzat, dar in stare buna. e tocit pe alocuri si are cateva petece, la buzunarul drept, la coate si la rever.. dar sunt cusute frumos, cu o ata satinata. in plus, are o croiala potrivita cu tot felul de evenimente. se asorteaza deopotriva cu un suras indragostit si cu o mangaiere pe frunte.
pe fundalul gri are desenat un imprimeu frumos, cu zbateri de fruze, si poarta in fibre aroma aceea de aer umed din prag de furtuna.
tine de cald si de drag. tine si la tavaleala; l-am purtat in cateva iubiri zbucumate si n-am ramas decat cu cicatrici.. sigur, s-a rupt in partea stanga, in dreptul inimii, dar are acum o broderie frumoasa; ai putea sa juri ca a fost acolo dintotdeauna.
nu-l dau scump.
il dau pe un pumn de fluturi. poate.. chiar in stomac. fluturii, zic, nu pumnul.

atat. un pumn de fluturi si o ploaie de vara.

punct sub semnul intrebator

de-o vreme tot tac, asa..
am zbateri mici, directionate, lipsite de finalitate.
sau - ma rog - lipsite de succes.

incerc sa invat sa traiesc..

"flexibila ca o scoarta de copac" mi-a spus ea..
cred ca avea dreptate.
un trunchi uscat inainte de vreme.
ce-as mai putea eu sa fac acum?
cui sa ii spun ca eu nu mai stiu sa..
ca nu mai vreau..
ca nu are sens si poate nici nu mai am cu ce..

sa tac, zic
.. inca o vreme

mai primeste-ma-n noaptea ochilor tai

va bate al doisprezecelea an,
si ma va gasi tot acolo,
asa-i?

punct fara capat

mda.. a venit primavara.
aproape nesperat.
iar atunci cand a venit, au inceput sa se intample toate atat de intens incat introspectia nu-si mai avea locul.
ea imi spune sa ma asez.
eu stiu ca daca am sa ma asez
am sa plang.

e prea tarziu sa plang, oare?


ce vuiet..
ce tarziu.

sa plec, deci.

punct primavaratic

i want my innocence back

universul se sparge
in bucati mici si taioase
dar ce puzzle frumos!

pe la colturile gandurilor
cresc ghiocei.

dar, bine macar..

puncte si balti

daca imping teoria evolutionista dincolo de transeele firescului
ma astept ca maine dimineata
sa ma termin intr-o coada de peste.


pana si lipsa semnelor este un semn in sine...

ce bine ca am intrat in post.
altfel as fi sfarsit in vreo farfurie.

punct de iarna

promise me
when you'll see a white rose
you'll think of me


petalele de nea uscate.. mici gramajoare de praf si de sare.
iarna se transforma in balti.
oamenii, cand se trec, in ce se transforma?


sa nu ma uiti...