de inceput

mnup. nu este un blog despre jurăminte de început de an, bune să îţi faci din ele perdele după care să-ţi ascunzi trecutul.

daca ai ceva de jurat, de promis, de hotărât, dacă ai ceva de început sau de sfârşit nu îţi trebuie niciun prag de an. pur şi simplu îţi duci viaţa mai departe.
aşa cum se aşează, aşa cum o croieşti.

chiar.. anul ăsta l-am început fără dorinţe. fără nevoi conturate în speranţe sau fără rugi cu degete încleştate, plângând după vreun analgezic care să îmi adoarmă spasmele.
poate era şi vremea, după toţi anii care m-au trecut.

anul ăsta l-am început uşor. firesc. ca şi cum aşa ar trebui să fie..

poate că abia învăţ viaţa, cine ştie.


....

am inceput sa scriu, cu nervii brambura.
de un sfert de ora nu ascult decat asta.
i don't care.
i don't care.


şi nu, pasionaţilor de drame de tabloid care suneţi, nu am subtile dedicaţii speciale.

e doar o stare de spirit. aşa, ca de prima zi de emisie. ca de toate oalele ţinute în echilibru pe creştetul meu. ca de toate răbdările şi de toate ieşirile nervoase.
ca de toate frustrările.

ca de toate discuţiile de care n-am timp.
ca de toţi oamenii pe care nu mă pot baza.

you try to brake me
you want to brake me, bit by bit
that's just part of it

o stare de margine de colaps, ca şi cum aş fi fost vândută la felie, cândva.
demult.

cineva a uitat un cuţit pe birou.

o sa plec acasă.