this was just another fight..
aproape un an şi jumătate am fost hărţuită.
căutată prin toate cotloanele realităţilor - virtuală şi nu doar - şi bombardată cu cereri şi plângeri.
am primit mesaje - stive - pe toate conturile, de mail, de messanger, pe toate forumurile pe care activez, pe conturile foto ale prietenilor mei si pe toate reţelele de socializare pe care sunt inscrisă.
şi - credeţi-mă, sunt multe.
nu am să îmi pun poalele în cap în mod public. îl priveşte numai pe el daca vrea să exploateze penibilul pâna dincolo de limitele umane.
am făcut - în vremea asta - tot ce e omeneşte posibil. l-am înţeles că suferă, am zbierat, am tăcut, am înjurat, am ignorat, am apelat la prieteni comuni, i-am povestit iubitei lui, am înjurat şi mai mult, am ignorat din nou.
singurele lucruri pe care nu le-am făcut au fost: 1. să îi dau o cască în dinţi (şi asta o spun cu o urmă de regret) şi 2. să îi fac plângere penală.
m-am încărcat într-un an şi jumătate cu mai multă scârbă, furie şi dezamăgire decât am adunat o viaţă întreagă. şi nu e normal. îmbătrânesc şi mă urâţesc sufleteşte, fiindcă aleg să văd mizeria şi nu seninul.
fiecare este liber să îşi aleagă iadul.
eu am hotărât de cu noaptea trecută că am strâns prea mulţi întunerici.
aşa că şterg tot. toate mesajele, sms-urile care imi sufoca acum inboxul telefonului. toate PM-urile mizerabile, toate comentariile de pe acest blog şi de aiurea. mesaje pe care am vrut sa le pastrez, ca să fiu sigură că .. dar nu. chiar nu îmi mai pasă.
sterg cu buretele întreaga existenţă. şi voi continua să şterg fiecare sms - fiindca sigur se va găsi un "prieten" care să livreze noul număr de telefon.
şi nu îmi doresc decât să mă înseninez într-atât încât atunci când viaţa îl va aduce înaintea mea, să nu îi fut mama de batăie pe care o merită.
pentru că nu mai vreau oameni urâţi.
pentru că viaţa mea valoreaza mai mult decât atât.
pentru că eu merit mai mult decât atât.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu