stare de drag

pentru că uneori e atât de linişte când te strâng în braţe şi te agăţi cu de mine cu toată forţa ta, şi mă respiri, şi mă iubeşti;
pentru că nu am să îţi uit nicioadată disperarea mută din ochi când ţi-am zis de accidentul - ultim - al Mădălinei şi nici felul în care ai înghiţit în sec când m-ai găsit în pragul uşii, cu piciorul în ghips; m-ai ajutat să intru în casă şi mi-ai adus carjele.. şi ai tacut. pentru că ştiu că ai plâns în noaptea aia mai mult decât mine şi pentru că ţi-ai adunat spaimele în doar câteva vorbe: "Alex.. te rog să ai grijă".
Şi pentru că te văd în oglinzi, cum mă petreci cu privirea şi pentru că numai Cerul îţi ştie spaimele, fiindca mie nu îmi vorbeşti nicicând de ele. Ai înţeles că nu voi renunţa niciodată şi "nu vrei să mă superi".
Pentru toate momentele în care mă sufoc în furiile mele, uitând că jumătate de viaţă mi-ai dat-o mie.. şi rar îţi întorc ceva, puţin din tot.. din tot.

Pentru toate câte le înţelegi fără să le spun, fiindcă nu am vorbe pentru ele, căci m-am maturizat sălbatică şi imposibilă.
Pentru că îţi citesc tăcerile plânse, din ochi, când mă vezi cu cele mici în braţe. şi imi ştii tremurul mânii atunci când le mângâi dar ştii şi că "nu"-ul meu este pentru toată viaţa.

pentru că mi-e dor să fiu copil şi să mă alinţi, mamă dragă.. şi mai ales pentru cuvintele pe care n-am să stiu să le spun niciodată..

la mulţi ani, mama mea!